sâmbătă, 19 ianuarie 2013

Imperfectiunea naste genii!




Curg pasi drepti din pantofii mei. Nu nimeresc cheia in broasca usii, vreau doar sa intru cat mai repede in acasa. Ma grabesc sa termin recenzia si sa ii dau nume. Asta e cea mai grea parte, scriu despre nimicul strazilor pustii de pe chipul omenirii.
Fara sa fiu vreun specialit in descifrarea grimaselor, observ ca toti oamenii sunt perfecti. Nu greseste niciunul atunci cand vine vorba de compuneri proprii. Eu recunosc, gresesc. E ca atunci cand vine iarna si arunci pe tine hainele de vara, inconstient. Suporti consecintele propriilor greseli, iei un pumn de pastille si iti revi. Nu ma plang. Traiesc frumos, amortita de cartile din jurul meu, de podoabele achizitionate in rate care oricum nu au nicio valoare. Unii spun ca sunt depresiva, altii ma regasesc frustrata, eu ii las sa vorbeasca, pentru ca nu imi pasa. Nu caut sa fiu perfecta. Sunt frumoasa asa cum sunt. Sunt fericita pentru ca pot munci, pentru ca pot sa iubesc nestingherit si pentru ca sunt multifunctionala, asa cum ar spune Anisia. Mai am ceva in plus. Muzica. Ea este muza viselor mele sinuoase. Si de ce sa nu o ascult atunci cand cineva incearca sa ma fragmenteze?
Bucurati-va de azi pentru maine  si nu mai incercati sa fiti perfecti, dragii mei.
Imperfectiunea naste genii!


9 comentarii:

  1. nici diamantele nu sunt perfecte (pana nu le slefuiesti) si tot frumoase sunt si dorite....orice e imperfect e frumos in felul lui..fiecare iubeste alta impeferctiune la ce vede in jur....spun sigur ca cei care zic ca esti depresiva fie nu vad mai departe d proprii pantofi, dar mai mult ca sigur sunt invidiosi ca nu au curaj sa traisca si sa simta ca traiesc asa cum faci tu....eu te invidiez de cand ma stiu...dar te invidiez frumos si mereu imi dau un impuls sa merg inainte si sa am curajul de a fi eu....fara sa imi pese prea mult de ce cred altii....de aia iti tin mereu pumnii si te incurajez mereu...te invidiez frumos....invat sa traiesc in fiecare zi si sa descopar ce e frumos in tot ce e in jurul meu...si datorie tie....:D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. OmInDevenire,

      Cuvintele tale ma magulesc si iti multumesc ca traiesti aproape de mine, desi mi-e greu sa iti dau masca jos, ma bucur ca iti iubesti imperfectiunea si ai curaj sa o arati si lumii.
      Te imbratisez cu drag si nu iti fie teama de trairi frumoase. Merita!

      Ștergere
  2. Imperfecțiunea este cea mai de preț perfecțiune și asta am aflat mai ales pe plan amoros. Știu cum e să vezi marea de oameni perfecți, care s-ar sfii tot timpul să-ți arate vreo vulnerabilitate, care construiesc în fiecare zi un zid din ce în ce mai gros în fața lor numai ca nu cumva cineva să le dea jos masca asta de ipocrizie.

    Dar, așa cum ai spus și tu, imperfecțiunea e frumoasă și mă bucur de a mea în fiecare zi și, după părerea mea, fiecare ar trebui să găsească acel ceva în imperfecțiunea lor și să-l considere perfect. Imperfecțiunea naște genii, nimic mai adevărat ca afirmația ta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur ca sunt personaje a caror poveste se regaseste in acest tablou! Traieste frumos si bucura-te de imprefectiunea ta. Te imbratisez!

      Ștergere
  3. Nimic nu ne reprezinta mai mult decat imperfectiunile noastre.Am putea afirma chiar ca omul, ca pasiune inutila, nu poate fi esential decat prin prisma imperfectiunii sale.

    RăspundețiȘtergere